Feeds:
Articole
Comentarii

Uneori in viata inainte de a lua o hotarare nu ma gandesc doar la mine.

Ma gandesc cum sa o iau sa impac de multe ori si capra si varza. Nu am avut o singura incercare in ultima vreme. Au plecat in o saptamana doua persoane la care nu ma asteptam vreodata sa ma lase singur.

Si am inceput sa imi fac o balanta. Am inceput sa iau talerele pe rand si sa ma uit la ele si sa ma gandesc cu se sa incep sa le incarc. Erau toate puse buluc fara nici o ordine si fara nici un numar ca sa le pot gasi vreodata. Si am stat si am inceput sa le iau la rand. Cele bune s-au adunat si am vazut cum se umple talerul alb. dar mai mare este problema cand te uiti la cel negru ca il trage in sus pe cel alb.

Toate greselile mele din trecut am inceput sa le evit si sa le folosesc doar atunci cand cineva sau ceva ma supara doar ca sa scap cat mai repede de ele. Am invatat ca omul nu invata din povesti sau din amintiri. Inveti doar atunci cand te afli in momentul acela. Cele mai grele decizii le-am luat fata de propria mea persoana cu care incet dar sigur incep sa nu mai inteleg. Iar devin dusmanul meu. Ca si cu un an in urma numai ca acu motivele s-au dublat sau chiar triplat.

Am pierdut mai mult decat am strans si vad cum incep sa ma inchid si sa ma lupt cu ceva ce nu vad. Gol eram deja dar o moarte subita si plecarea unei alte fete care m-a facut sa vad ca viata merge inainte si fara aia dinainte m-au lasat rece de tot. Uneori seara ma gandesc de ce nu sufar dupa cate o pierdere.

Raspunsul este tot la  mine. Oare suferinta imi va aduce inapoi ce am pierdut? Nu.

De ce sa mai arat fata aia de om suparat? Sa mai supar inca 15 insi pe langa mine. Las totul sa fie cenusa si sa stiu doar eu cand o matur si unde o pun.

Asta este rezultatul a ceea ce traiesc in clipa de fata. Este cea mai mare balanta pe care o am pana acum.

Sa fiti sanatosi si la cap si la corp. Numai bine.

Anunțuri

Ce trece si ce vine

De mult timp nu am mai scris nimic in cartea mea si am de gand sa o continui.

S-au intamplat multe de atunci si vreau sa stiti si voi ca m-am schimbat in bine, spun unii, dar daca ei spun asta eu nu am decat sa ii cred.

Am trait sa vad multi prieteni apropiati care au avut o soarta ca a mea pe care poate unii chiar nu o meritau. Conteaza pana la urma ce sa intampla dupa ce treci peste.

Asta este parerea mea si o spun cu tarie, pentru ca dupa tot ce am trait am vazut ca lumina este abia la capatul tunelului si nu la mijloc, si am inteles ca inainte sa razi trebuie sa stii sa plangi, ca atunci cand razi sa fie din tot sufletul.

Se curata sufletul si incepi sa vezi multe din lucrurile pe care inainte fie le ignorai sau fie erai prea beat de prostie ca sa le vezi.

Ca drept exemplu am vazut ca este chiar bine sa mergi pe strada si lumea sa iti zambeasca din nou dupa ce, aparent, parea ca te arata cu degetul. Te simti bine cand vezi ca multi sunt langa tine si cand vezi ca gandurile de grija se contopesc cu cele de admiratie redata de faptul ca ai reusit sa te refaci dupa ce odata erai doar jumate.

Este bine sa simti din nou ca inca mai contezi pentru cineva si ca acel cineva este cel care te vrea si crede in tine ca in el insusi. Acum vezi tot trecutul ca pe ceva care incepe sa dispara ca o ceata in razele soarelui.

Trebuie doar ca trecutul sa te invete pentru un viitor, sper eu, de 10 ori mai bun decat cele trecute.

Odata nu credeam ca cel mai mare dusman al meu sunt chiar eu. Si nu stiam ca o lupta cu mine ma poate pe drumuri serpuite.

Invat din nou sa fac diferente intre ceea ce e bine si ce nu. Invat ca zambetele din trecut au fost doar venin si ca cei ce au fost alaturi de mine imi sunt mai mult decat prieteni.

Are sa vina o vreme cand am sa ma uit la ei cu o admiratie mare si am sa ma gandesc la ei asa cum si eu am avut sprijinul lor exact ca atunci cand imi era mai greu.

Dar orice inceput are un sfarsit. Tot si toate.

Nu e bine sa faci rau nimanui pentru ca are sa-ti vina si tie randul. Chiar daca te injura lasa-l, chiar daca te scuipa sterge-te si treci mai departe. Roata este rotunda. Nu iti cere scuze daca i-ai spart capul pentru ca vorbele nu vindeca corpul ci doar sufletul.

Astept inca ceva de la viata dar nu pot spune ce pentru ca timpul meu nu s-a implinit si ce imi doresc mie am sa doresc tuturor prietenilor care au trait cele intamplate mie sa le fie mai bine si sa stea linistiti ca nu este un singur inceput.

Are sa vina si viitorul care o sa se contopeasca cu prezentul care are sa devina trecut la un moment dat. Atunci aveti sa va dati seama ca este timpul vostru.

Pana una alta ai sa vezi ca viata este un curcubeu de intamplari si de imprejurari.

Capitol incheiat

Un alt capitol din viata mea s-a incheiat. Nici nu mai stiu ce numar este. In fond numarul nu mai este elocvent ca nu tin nici o gestiune asupra chestiilor de genul.Un capitol frumos ce nu va merita dat uitarii niciodata. Si acum ce sa fac? Sa ma inchid? Sa sufar la nesfarsit? Sa plang? Sa ma opresc aici? Nu. In nici un caz. Merg mai departe. Ma fac ca am trecut peste chiar daca nu este asa. Niciodata nu o sa stii ce am patit dupa ce am plecat. Asta pentru ca nu te-a interesat si tot ce ai vrut a fost sa ma faci sa te uit si sa ma sting, sau sa te fac sa ma uiti. Si daca m-ai fi cautat dupa ce ne-am despartit de ce ai mai fi facut-o. Nu stii ca dragostea cu sila nu se poate? Nu pot sa te oblig sa ma iubesti pentru ca tu poate iubesti pe altcineva, asa cum nici eu nu pot fi obligat sa iubesc.  Cine imi va fi alaturi pana la sfarsit inseamna ca nu ma cunoaste si are rabdarea necesara sa ma cunoasca si rabdarea de a ma face sa ma cunosc pe mine insumi. Este omul care imi va da linistea si implinirea interioara pe care, sincer pana acum, am avut-o doar de la mine. De ce sa nu pot inlocui lacrimile cu zambete si dragostea cu indiferenta. Multumesc ca m-ai adus pana aici pentru ca am inceput sa imi pierd increderea in tine si in cuvantul „noi”. Simt ca Radu a murit si nu l-a plans nimeni desi toata lumea avea capul jos. Radu nu mai este aici. In locul lui a inviat o amintire a omului de alta data de care si tie iti este dor. Pana si mie imi este dor de mine. Dar m-am dus si nu mai am de gand sa ma intorc. Merita sa mai am sufletul deschis? Meriti? Nu o sa ma mai vezi pentru ca am devenit o amintire si asa am sa raman. O amintire frumoasa si urata care a bantuit pentru a te face fericita. Ma iubesc pentru ce sunt, ma urasc pentru ce am fost. Singuratatea este un cuvant bun. Am inceput sa o iubesc pe ea in locul tau. Ea nu imi spune nici ca ma iubeste nici ca ma uraste si ea nu imi da batai de cap. Si ce daca m-ai avut? Nu ma mai ai. Sa nu iti para rau. Mie nu-mi pare. Daca dragostea mea nu ai mai vrut-o, simplu, n-ai mai avut-o. Am ajuns pana aici si a inceput sa imi convina pentru ca daca nu erai tu era alta persoana si drumul era acelasi. Si ce daca am fost bun cu tine? Am fost bun pentru ca asa am vrut. Si ce daca am plans dupa tine? Au fost lacrimile mele, nu ale tale. Lacrimile mi-au secat si nu datorita tie. Si daca am ras nu am facut-o din alt motiv decat din placere. Si ce daca te-am criticat? Asa a fost sa fie. Ti-am vrut doar binele Si ce daca am tacut cand m-ai jignit? Cuvintele spuse la suparare ranesc. De aia am tacut. Si ce daca te-am iubit? Acum s-a dus dracu si ultimul strop. De ce sa tin la tine? Mai bine tin la mine. Si? Aham, m-ai iubit. Cand? Dupa ce ai vazut ca serile cu „noi” transformate in zile, s-au transformat in seri pierdute pana dimineata in care ai stat si te-ai uitat la mine, in pozele. Sa iti spun ceva? Nu mai simt nimic. Nimic pentru tine, nimic pentru mine, nimic pentru „noi”. Bucurie, fericire, iubire, suparare, disperare,  tristete s-au transformat usor intr-o insiruire de cuvinte carora nu le mai vad sensul. Daca esti langa mine inseamna ca vrei ceva. Ce? Nici tu nu stii. Invata intai sa inveti si apoi invata-ma pe mine ca sa pot invata si eu de la tine, pentru ca o invatatura nu strica niciodata. Te pasiona odata viata mea? E, uite acum ai ramas fara pasiune si eu am ramas fara mine. Cert este ca nu o sa mai iubesc. De ce sa nu o transform in indiferenta? Tot ce am facut pana acum am facut pentru ca am vrut si nu imi pare rau. Din contra. Chiar ma bucur. Apropo. Ce este aia iubire? Aaaaaaaaaaaaa? Treaba aia care o simti dupa ce ai ramas singura pentru ca ai vrut asta? Este problema ta mai departe. Nu mai veni ……. degeaba. Asteapta-ma acolo ca vin eu, daca o sa meriti si ai sa iti dai seama de ceea ce vrei cand ai sa vrei ceea ce vrei.

Si daca tu ai patit ca mine…………..mergi mai departe.

Un om, doua persoane

De ce sa fim tristi, cand putem sa fim cu zambetul pe buze? Tot timpul trebuie sa fii fericit, niciodata suparat. Si daca tot spun astea, sa stiti ca mi-am schimbat parerea cu privire la multe chestii, care pana acum le consideram normale. Se pare ca eram doar eu care le consideram asa. Ce am invatat eu este ca trebuie sa tii supararea acasa, problemele sa le lasi langa usa de la intrare, si amintirile sa le scrii, asa, sa nu iti mai umplii capul cu ele.

Zis, si facut. M-am trezit de dimineata cu alta gandire. Cum? Nu stiu. M-am trezit asa poate pentru ca nu ma mai gandesc la lucruri vechi, sau poate ca mi-a revenit cheful de a trai asa cum vreau. Intrebare fara raspuns. Era si cazul sa schimb ceva. M-am trezit cu un zambet larg pe buze fruntea dreapta si ochii limpezi. Asa cum nu m-am trezit niciodata.

Acum ies cu capul sus, cu zambetul pe buze si cu ochii larg deschisi. Asa trebuia sa fac demult, dar vezi tu, nu am stiut. Acum am invatat ca trebuie sa fiu eu insumi si sa imi arat fata care ma caracterizeaza. Om in toata firea care a terminat si ultima picatura de resentimente, care traieste sa studieze cu atentie lucrurile marunte si care priveste aspectele majore ale vietii cu o privire rece si nemiscata. Ce poate sa se mai intample cu un lucru deja consumat? Ce a fost, a fost, si poate nu va mai fii. Dar am invatat ca niciodata nu trebuie sa spui niciodata pentru ca de cate ori mi-am pus ceva imposibil in cap, de obicei lucrul ala s-a intamplat si uneori chiar fara mare efort. Am invatat ca orice invat are un dezvat. Am invatat sa spun „Imi pre rau” pentru ca asa este mai bine. Am invatat sa ma multumesc cu ce am.

 Alta pilda este ca nimic nu tine vesnic. Nimic. Nici omul, nici viata, nici sufletul, nici iubirea, nici ………nimic. Totul este doar relativ si aparent. Tind sa cred ca totul este doar un vis frumos uneori care o mai da si in cosmar cate odata. Dar. Visele sunt facute sa fie indeplinite, nu? Asa si eu. Am visat ca o sa ajung undeva sus. Am ajuns. Am visat sa imi termin scoala si iata ca am reusit. Si credeti-ma ca mai am destule vise. Multe. Nu vreau sa imi mai fac planuri sentimentale ci doar sa revin la cele care acum stiu ca sunt sigure. Las viata sa ma surprinda asa cum o vrea ea, ca pana la urma totul se intampla dupa un orar zilnic, saptamanal, sau anual stabilit de destinul fiecaruia fara voia noastra.  

Nu o sa ma mai vedeti cu fata plouata. Voi fii vesel chiar daca o sa am sufletul prastie. Am sa rad chiar daca inauntru ploua. Si dece sa plang si sa sufar? Vad, aud, miros, ai mei sunt bine, fratele imi este sanatos, si prietenii ma iubesc. Mi-a luat mult timp sa inteleg ca putine sunt motivele din care trebuie sa suferi. Iar cei ce te vor iubi nu te vor face sa suferi.

Inca sunt curios de multe lucruri intamplate in trecut. Dar stiti ce? Nu vreau sa stiu din cauza faptului ca imi e frica sa nu aud ceva care sa ma deranjeze prea tare. Imi e frica sa ma gandesc ca poate parintii mei, nu sunt ai mei, imi e frica sa ma gandesc ca fratele meu a suferit de ceva si imi este frica de tradarea prietenilor sau daca fostele prietene m-au inselat. Prefer sa raman dor curios si sa ma gandesc ca momentele alea de fapt nu au existat vreodata.

Aspecte ale vietii

Asa cum am mai spus intr-un text anterior privesc viata ca pe un podis. Asta este doar una din parerile mele despre „darul” asta care l-am primit toti.

1 –  Alta parere este ca viata o poti asemana cu o partida de sex ceva mai lunga. Ca oricum nimeni nu scapa virgin din viata ca are grija sa ne-o traga la toti pe rand. Odata, sau chiar de mai multe ori. Preludiul este doar copilaria. La treaba cu dezbracatul deja esti adolescent. Esti calare pe “situatie” deci esti adult, om in toata firea. Vine orgasmul ce te faci? Ai imbatranit si pana aici te-ai ales cu o transpiratie tare. Dupa care te ridici si te imbraci. Atat mai iei dupa tine cand te duci, niste boarfe care putrezesc. Si cu ce te-ai ales? Cu un orgasm lung si, poate, dar doar poate, linistit.

2 – Alta vedere. Este ca o autostrada lunga pe care gonesti cu 250 de km/h intr-o masina care nu are frane si nici marsarier. Nu ai timp nici sa te uiti pe geam in stanga sau in dreapta ca trebuie sa fii atent acolo sa nu faci vr-un accident. Dar ceva nu ti-a zis nimeni.  Autostrada asta are si curbe , dar pe unele le iei cu un stil mai aparte, pe unele le tai iar in unele eviti razant parapetul de delimitare. Dar zidul de la capatul autostrazii poti sa-l fentezi? Hmmm. Nu. Si cand te izbesti nici nu iti dai seama. Te faci una cu zidul. Si mori. The end. Schimbi macazul.

3 – Stii cum merge omul prin viata? Ai vazut vreodata o rama? E, daca stii. Pe unde isi duce viata? In pamant. Aia nu vede lumina zilei decat atunci cand ploua. Asa si omul. Merge ca rama fara vreo tinta anume. In viata esti doar un alt choir care mai nimereste Braila din cand in cand.

4 – O locomotiva de 115 tone atinge sina pe o suprafata de doar 6 cm patrati, stiati? Cam asa atarna si viata noastra. De cativa centimentri de ata care oricand se poate rupe si poti cadea. Si cand te gandesti ca pe aia cativa centimetri sta un colos care mai trage si vagoane dupa ea, pline cu calatori. Si noi tragem cateva de vagoane cu „calatori”. Prea putini merg pana la capat aceia fiind parintii si prietenii adevarati. Restul coboara fie la prima gara, fie pe traseu fie coboara la penultima.

Ce sa va mai zic. Mai sunt alte cateva mii de vederi de ansamblu dar prefer sa mai veniti si voi cu ideile voastre.

O alta poezie

A sti sa iubesti este o arta care se dobandeste doar in timp si „impreuna”. Sa nu urati niciodata pe cineva care raneste. Iubeste-l in continuare. Iubeste-l pentru ce te-a invatat ceva.

Ce noapte grea si trista vine

Eu ma gandesc doar la tine

Unde esti acum, pe cine in brate strangi?

Stau singur si plang in casa

Tie de mine nu iti mai pasa

Spune-mi oare unde vrei sa ajungi

E intaia noapte fara tine

Si s-a rupt sufletul in mine

Tu ai plecat si in urma ai lasat

Doar un vis ce nu s-a terminat

Intoarce-te dragostea mea

Nu ma mai lasa

Intoarce-te acum din drum

Mai am inca multe sa iti spun

Ma uit afara, ploua

Am inima rupta-n doua

Cui ma lasi iubirea mea

O inima, doar  jumatate

Nu mai poate bate.

Te rog intoarce-te din drum

Ceva mai vreau sa iti spun

Dar e prima noapte fara tine

Am lacrimile pline

De dor si de amintire

 

Poezie

Sa stii ca tot ce are un inceput are si un sfarsit. Dar traieste fara sa te gandesti ca se apropie.

Sa pleci departe, nu te mai iubesc

De astazi nu mai vreau sa te intalnesc

Nu am puterea sa mai pot ierta

Greseala ta

Sa pleci departe de inima mea

Sa pleci ca nu mai am ce regreta

Nu te mai vreau nici eu, nici inima

In viata mea.

Azi din intamplare am gasit

O dovada ca tu m-ai mintit

Si ca niciodata nu m-ai iubit

Am gasit si-mi plange inima

O fotografie sub perna ta

In care erai cu altcineva

Stateai langa mine si-mi spuneai

Ca numai iubirea mea o ai

Dar in gandul tau, pe el il aveai

Imi spuneai mereu sa te astept

Dar el poate te tinea la piept

Daca azi te pierd, nu mai regret

Sa pleci departe, nu te mai iubesc

De astazi nu mai vreau sa te intalnesc

Nu am puterea sa mai pot ierta

Greseala ta

Sa pleci departe de inima mea

Sa pleci ca nu mai am ce regreta

Nu te mai vreau nici eu, nici inima

In viata mea.